Stereotipul nr. 7: Portul

  În minţile multora romii poartă haine colorate şi o grămadă de bijuterii aurii.  Astăzi, foarte puţini romi se mai îmbracă în acest fel. În grupurile tradiţionale, bărbaţii deseori adoptă îmbrăcămintea celor din mediul înconjurător. Deoarece capul este punctul focal al corpului, ei ar putea atrage atenţia datorită pălăriilor mari şi a mustăţilor lungi. La ocazii speciale, un costum bun şi o eşarfă viu colorată în jurul gâtului pot fi folosite.

Florile, bluzele, fustele, eşarfele colorate nu sunt specifice femeilor rome şi pot fi găsite peste tot în estul Indiei şi Iranului până în Balcani.

Femeile rome tradiţionale aveau obiceiul să poarte fuste lungi, colorate, deseori mai multe fuste unele peste altele. În anumite comunităţi tradiţionale femeile măritate încă demonstrează aceste lucruri utilizând o „diklo”, o basma. Femeile rome tradiţionale aveau părul lung în general şi şi-l împleteau. Bijuteriile nu erau utilizate pentru frumuseţe ci pentru valoarea lor intrinsecă, precum în alte ţări din est. În timpuri în care băncile nu erau cunoscute, purtarea valorilor asupra ta era mai sigură decât transportarea lor într-un cufăr.

Tradiţional, bogăţia acumulată a fost convertită în bijuterii sau monede numite „galbeni”.  În anumite grupuri, monedele erau purtate pe îmbrăcăminte sau pe podoabe, sau prinse chiar în părul femeilor.

Culorile hainelor aveau înţelesuri diferite. Roşul, de exemplu, era culoarea prevalentă a ceremoniilor de nuntă. Nu simboliza numai dragostea, ca în vest, ci şi sacrificiul individual pentru bunăstarea colectivă. În locul dragostei egoiste individuale, căsătoriile tradiţionale sfinţeau alianţele pe termen lung între familii, care deveneau „hanamik” (rude).